Atelierele „Noul Bauhaus European”

Next Generation EU și-a făcut vocea auzită în Atelierele „Noul Bauhaus European” organizate de Europe Direct Gorj în perioada 23-27 august 2021! Vocea tinerilor studenți ai facultăților de arhitectură din România va fi transpusă în scris (scripta manent) pe platforma Conferinței privind Viitorul Uniunii Europene (#CoFE), fiindcă evenimentul este parte a dialogului lansat de Comisia Europeană cu cetățenii UE. Dar, până veți citi aici https://futureu.europa.eu/?locale=ro , mai bine vă povestim cum a fost.

Luni, 23.08.2021 Echipa Europe Direct Gorj, în frunte cu Viorel Surdoiu și Lucian Dobroiu, a pornit alături de minunații și implicații tineri viitori arhitecți, Alexandra-Maria, Maria-Alexandra, Bianca, Geanina, Fabian, Alexandru, Alexandru, Alexandru-Teodor și Cătălin (da, știm, multe Alexandre și mulți Alexandri, nu a fost ușor 😊) spre comuna Runcu din Gorj, un loc potrivit, bogat în patrimoniu natural și cultural. Nu am fost singuri, ne-a fost alături cu îndrumare, sfaturi, multe cunoștințe, experiențe și ideii împărtășite tinerilor noștri, dl. dr. arh. Cătălin Berescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, curatorul Secțiunii Arhitectură verde, sustenabilă din cadrul „Bienalei Naționale de Arhitectură 2021”, organizată de Uniunea Arhitecților din România.

Așadar ne-am instalat și am trecut la lucru. Pentru prima zi, ED Gorj i-a introdus pe tineri în design thinking. Și cu metoda Human Centered Design, dezvoltată de cei de la IDEO, este despre oamenii pentru care vrem să îmbunătățim ceva, am pornit prin comunitate să încercăm să îi cunoaștem. Am profitat de frumusețea naturii de aici (vegetație din zona de sub munte, ape, apropierea de Cheile Sohodolului), de farmecul unui sat tipic pentru Gorjul de Nord, care păstrează încă locuințe și anexe tradiționale și am făcut un ocol pe la „Izbucul Jaleșului”. Așa am aflat de unde izvorăște Jaleșul, un râu pe care, în alte vremuri, erau multe mori acționate de apă, folosite pentru a spăla dimia (o stofă groasă din care se făceau haine) sau măcinatul grânelor. Dar să revenim în prezent! Un localnic ne-a invitat să îi vedem pivnița din deal (unde se păstra vinul), cu frumoasa boltă arcuită, ne-a povestit despre vechimea acesteia și ne-a lămurit că popasul de lângă apă, cu mese și bănci de lemn, nu este o lucrare publică, ci rodul muncii sale, pentru bucuria drumeților. Frumos om!

Ne-am continuat drumul prin satul liniștit la acea oră și am ajuns în spațiul cel mai dinamic din comună, atunci când se întâmplă evenimente: căminul cultural, cel care adăpostește cea mai democratică instituție din comunitate – biblioteca publică. Peste drum de bibliotecă, grupul nostru a descoperit Casa memorială „Maria Apostol”, totul într-un spațiu larg și minimal amenajat pentru evenimente. Spre bucuria noastră, au apărut cu bicicletele câțiva copii, care și-au ales loc de popas treptele căminului cultural. Așadar, studenții noștri minunați au început să aplice practic cele discutate și au adunat povești de la cei care folosesc locurile publice din comunitate. Copii au povestit despre activitățile care se fac sau nu se mai fac, despre locul unde învață, despre ce și-ar dori să se întâmple în comunitatea lor. Ne-am întors încărcați de natură, informații despre comunitate, bucuria mersului pe jos într-un mediu în care calitatea aerului este incomparabilă cu cea a orașului.

Marți, 24.08.2021 am avut o zi plină. Dl. dr. arh. Cătălin Berescu, expert în cercetarea modului de locuire determinat de sărăcia extremă, și-a împărtășit rezultatele cercetărilor, proiectele referitoare la soluții identificate pentru un mod de construire bazat pe materiale tradiționale, naturale, ieftine și la îndemână, experimentate de-a lungul timpului. A fost fascinant! Studenții au aflat de la început despre țintele Uniunii Europene de a reduce emisiile de CO2, despre finanțarea pusă la dispoziție prin #NextGenerationEU (2% din PIB-ul UE) pentru realizarea de construcții verzi, pentru reducerea impactul betoanelor asupra mediului prin emisia de CO2. Iar exemplele concrete oferite au fost extraordinare!

Ascultându-l pe dl. arh. Berescu, ne gândeam la oportunitatea pe care o are România (care la nivelul anului 2011 avea 80% dintre locuințe realizate din pământ – chirpici) de a deveni lider european în domeniul construcțiilor verzi, doar folosind pământul (argilă), lemnul, piatra, alături de noile tehnologii, atât de utile în eficientizarea consumului de energie pentru încălzirea și răcirea imobilelor. Ne-am dat seama că am putea scoate mai ușor oamenii din sărăcie extremă, dacă i-am învăța să-și facă locuințe din pământ, lemne, atât de ieftin și de la îndemână, dar și să lucreze împreună, să se ajute unii pe ceilalți. Nu este irealizabil, suntem convinși!

A doua zi de ateliere nu s-a oprit aici, echipa ED Gorj i-a condus pe tinerii studenți dincolo de Inspirație și a vorbit despre Ideație și Iterație, ultimele etape mari ale procesului de design thinking, adaptat pentru construcții centrate pe comunitate. Cu ajutorul Dianei Lăcătușu am rememorat poveștile aflate cu o zi înainte, am identificat nevoile pe care această comunitate și le cunoaște sau nu, ne-am cunoscut mai bine, în aer liber și apoi am continuat să lucrăm. Este ușor să lucrezi cu studenți, mai ales că sunt viitori arhitecți! Pentru ei proiectele capătă forme concrete doar mergând printr-un loc sau altul. Așa că până la sfârșitul zilei am realizat trei echipe, cu nume simple. Echipa 1: Bianca, Maria și Fabian, Echipa 2: Alexandra, Geanina și Alexandru și  Echipa 3: Alexandru, Cătălin, Alexandru care urmau să ne prezinte a doua zi prototipul ideii lor de proiect.

Miercuri, 25.08.2021 ne-am dat întâlnire cu o echipă interdisciplinară de studenți, viitori ingineri, arhitecți, geografi, informaticieni (cu tot ce presupune această ramură), comunicatori etc. Despre ce fac ei folosind tehnologia pentru a asigura sustenabilitatea fondului construit existent și viitor am aflat online (deși ne-a mărturisit că i-ar fi plăcut să fie cu noi fizic) de la invitatului nostru, Mihai Toader Pasti, co-fondator EFdeN (https://efden.org/ ). Mihai nu a fost reținut, ne-a vorbit despre primul lor succes cu Casa Prispa la competiția Solar Decathlon, despre eșecuri din care înveți – experiența din 2014 (parteneri care te înșeală, mesajele descurajante ale autorităților), despre succesul din 2016, în Dubai, dar mai ales despre viitor și dorința lor de a organiza în 2023 competiția Solar Decathlon lîn România. Ne-a împărtășit cum  poți construi pentru viitor în mod sustenabil: cu grijă pentru mediu, folosind cele mai noi descoperiri tehnologice, științifice, oportunități de finanțare, cu o oameni care nu se dau bătuți și care învață din fiecare greșeală sau nereușită, despre cum să îți urmărești scopul, ieșind din zona de confort. Ce ne-a plăcut nouă este că a vorbit cu experiență și pasiune despre cooperare, despre misiunea lor asumată de a ajuta tinerii studenți să capete experiențe profesionale prin participarea la proiectele EFdeN. În schimbul activității de acolo tinerii care se asociază ideilor lor dobândesc abilități de lucru în echipă, învață sustenabilitatea și deprind abilități de viață, atât de utile pentru primul loc de muncă de la finalul studiilor. Îndemnul de la finalul intervenției a fost auzit și ascultat, așa cum am văzut în proiectele tinerilor noștri studenți. Parafrazăm: Pentru a realiza locuințe, birouri, școli sustenabile, trebuie să te gândești de la început la ciclul de viață al construcției, de la edificare până la exploatare! Ca ele să fie sustenabile, este necesar să se regăsească la intersecția dintre Planetă/Populație/Profit!

Ora petrecută în lumea sustenabilității pe care o experimentează practic EFdeN a fost baza de la care am pornit dezbaterea „Clădiri pentru un stil de viață mai ecologic” la care am avut bucuria să participe și arhitectul șef al județului Gorj, dl. Alexandru Cămui.

Ziua am încheiat-o cu prezentarea prototipurilor de proiecte dezvoltate de cele trei echipe de studenți: Echipa 1 –„Vatra”, al cărui concept s-a dezvoltat în jurul ideii de „unitate în diversitate”, toți la un loc, Echipa 2 – a mers pe conceptul modular pentru a obține interacțiune între oameni, iar Echipa 3 a lucrat pe conceptul de integrare – Parc care să realizeze integrat coerență între elementele existente: casa memorială, căminul cultural, cu biblioteca (spațiu ce trebuie lărgit), drumul, apa din apropiere, peisajul, cu scopul de a fi folosite pe tot parcursul anului.  Scopul exercițiului a fost atins, echipele au primit feedback constructiv de la dl. arh. Cătălin Berescu, de la fiecare membru al echipelor și de la noi, cei de la ED Gorj.

Joi, 26.08.2021 a fost zi de lucru intens pentru echipele noastre, care de dimineață, până noaptea târziu (de fapt, nici nu au dormit prea mult) au lucrat la materializarea în proiecte a prototipurilor prezentate. Si-au luat planșetele, T-urile, cartoanele, planșele, creioanele, materialele de modelaj și au lucrat intens pentru a ne prezenta dezvoltarea ideii.

Vineri, 27.08.2021, ne-am întâlnit în formulă completă: studenții, Echipa ED Gorj, alături de Alexandru Cămui, arhitectul șef al județului Gorj și colegul său din Direcția de Urbanism, artistul vizual Cătălin Negrea și am ascultat susținerea plină de pasiune și speranță de realizare practică a proiectelor propuse de cele trei echipe. Proiectele realizate în aceste zile sunt o splendoare, arată profesionalism, implicare, creativitate, soluții sustenabile și adaptate locului și nevoilor.

 „Vatra satului” va fi un spațiu felxibil și modular pentru activități culturale, economice și de loisir, datorită platformei cu punct de belvedere. În centrul vetrei se află un copac pe care se află amplasate panouri foto-voltaice, care asigură energia necesară funcționării spațiilor modulare. Un astfel de spațiu și-ar dori orice comunitate, fiindcă relansează specificul local prin recuperarea materialelor tradiționale pentru a asigurao relație solidă între oameni și natură, cu integrarea tuturor elementelor identitare (Casa memorială „Maria Apostol, biblioteca).

„Noul Bauhaus European” reprezintă o soluție ingenioasă de mobilier urban care se poate amplasa în fața bibliotecii. Forma modulelor permite funcțiuni multiple: în interiorul lor, pe canapele poți citi, medita, dar la sfârșit de săptămână, de exemplu, le poți rearanja și obții un amfiteatru în care pot fi proiectate filme, sau pot fi organizate dezbateri, adunări comunitare. Atât de versatile sunt funcțiunile, încât, prin îndepărtarea canapelelor, poți face tunele în care să se joace copiii sau spații de expoziție. Și parcă nu erau destule funcțiuni, se pot folosi ca locuri de așteptare pentru mijloacele de transport în comun.

„Parcul comunității”  a fost gândit ca loc de integrare pentru toate categoriile socio-profesionale din comunitate. Fântână, foișor, mult verde, apă, spații pentru activități,toate realizate cu utilizarea materialelor naturale din jur – pământ, lemn și piatră. Așadar, copii se pot juca în siguranță în spațiul din jurul fântânii, unde pot fi supravegheați de părinții lor, care găsesc și alte locuri de interes pentru ei, iar seniorii din comunitate se pot întâlni în foișor, un spațiu ce devine „noul loc de clacă”. Parcul comunității este mai mult decât o soluție arhitecturală, este o atitudine și asta pentru că se integrează perfect cu comunitatea, identitatea și sustenabilitatea, folosește locale și reciclate, își asigură nevoia de energie cu ajutorul panourilor foto-voltaice și utilizează cu măsură apa prin reciclarea și pomparea acesteia în fântână.

Suntem resunoscători acestor tineri minunați care ne-au dăruit mai mult decât ne gândisem noi și vrem să ne reîntâlnim. De aceea ne-am propus să ne revedem în luna noiembrie, la Târgu Jiu unde ne vor prezenta proiectele în forma finală, gata de pus în practică. Facem asta pentru că astfel de idei bune merită să fie implementate și sperăm să avem alături de noi și mai mulți factori interesați alături de alți tineri minunați care există peste tot, trebuie doar să știi cum să îi implici și să îi asculți!

Olimpia Bratu, asistent manager ED Gorj